DTP

Cu ce mă ajută un tehnoredactor?

Un tehnoredactor are grijă ca:

– Rândurile de pe pagina din dreapta a cărţii să fie aliniate cu cele de pe pagina din stânga, fără ca prima linie a unui paragraf să ajungă pe ultimul rând de pe pagină sau ca ultima linie a unui paragraf să fie singură în capul paginii. Când textul „nu se lasă convins” (ceea ce se întâmplă deseori), revine pe paginile anterioare şi rearanjează textul.

– Paragrafele să nu se încheie cu un cuvânt mai scurt de cinci caractere (inclusiv semnul de punctuaţie) sau un fragment de cuvânt (provenit din despărţirea în silabe).

– Acele cuvinte care se scriu cu cratimă să nu se despartă la sfârşitul rândului (ex: într-o).

– Despărţirea în silabe să fie conformă cu normele gramaticale.

– Două rânduri succesive să nu se termine cu acelaşi cuvânt sau cu aceeaşi silabă.

– Liniile de text să nu fie prea strânse sau prea largi.

– Ultimul cuvânt de pe pagină să nu fie despărţit în silabe.

– Ultima pagină a unui capitol să aibă cel puţin patru rânduri.

– Să nu existe spaţii duble între cuvinte.

– Linia de pauză, cratima, linia de dialog şi ghilimelele (în formatul „”) să fie folosite conform standardelor.

– Textul scris cu litere mari să fie modificat cu small caps, pentru a nu ŢIPA la cititor.

– Cifrele să fie puţin micşorate pentru a se potrivi cu restul caracterelor.

– Literele bold sau italice să fie folosite doar în cazuri rare. Literele îngroşate sunt ca un magnet pentru ochii cititorilor şi distrug continuitatea textului.

Textul subliniat să fie folosit cât mai rar. Personal, consider că acesta este mult mai deranjant decât literele bold şi italice şi prefer să nu îl folosesc.

– Simbolurile ©, ® şi ™ să fie micşorate pentru a se încadra în text.

– Să micşoreze textul notelor de subsol şi al legendelor. Ca regulă generală, acestea ar trebui să fie cu două puncte mai mici decât restul textului.

– Să mărească spaţiul dintre rânduri, atunci când este nevoie, pentru a fi mai uşor de citit.

– Să micşoreze lungimea liniilor de text şi să mărească marginile, astfel încât blocul de text să se încadreze plăcut pe pagină.

– Spaţiile dintre cuvinte să fie cât mai egale.

– Să nu existe mai mult de două despărţiri succesive în silabe.

– Numele proprii, cuvintele capitalizate sau titlurile să nu fie despărţite în silabe.

Personal,

– recomand folosirea fonturilor cu serife deoarece sunt mai uşor de citit decât cele fără serife. Când citim, mintea noastră este antrenată să recunoască formele cuvintelor mai degrabă decât să descifreze literă cu literă. Serifele formează o legătură între litere.

– rareori folosesc Times New Roman sau font de 12, acestea fiind potrivite pentru copii. Încep cu un text de 10 şi îl măresc sau micşorez cu jumătate de punct, în funcţie de fontul ales. Times New Roman a fost creat pentru a se potrivi în coloanele înguste ale ziarelor. Într-o carte, aceste litere comprimate obosesc ochiul mult mai repede.

IMPORTANT: Aveţi grijă la copyright! Puteţi folosi atât fonturi gratuite, cât şi plătite. Mare atenţie, unele fonturi au licenţă pentru folosirea lor în cartea tipărită, dar nu şi într-un e-book!

De asemenea, puteţi solicita serviciile de creare a copertei, graficelor, de prelucrare şi de pregătire pentru tipar a imaginilor din carte.

Untitled-2